De ce?

De ce m-am apucat sa scriu? Ce caut eu in acest spatiu public (ma rog, in masura in care cineva citeste)?

In viata suntem preocupati sa construim o cariera, sa intemeiem o familie, sa ne crestem copiii. Sunt lucruri naturale care ne imping inainte. Este dimensiunea privata a vietii noastre in familie, la servici, intre prieteni etc. In efortul nostru zilnic neglijam sau evitam dimensiunea publica, data de comunitatea in sens mai larg, de economie, de societate, care ne influenteaza viata mai mult decat toate celelalte. Ca traim intr-o tara si nu in alta, intr-o organizare a societatii si nu in alta ne influenteaza viata mai mult decat suntem dispusi sa admitem. De exemplu, toti romanii de peste 30 de ani pot aprecia marea diferenta intre a trai intr-un sistem totalitar si intr-o societate libera. In aceasta dimensiune nu suntem numai membri de familie sau angajati sau antreprenori, ci suntem in primul rand cetateni. 

A ne exercita dreptul cetatenesc de a vota o data la 4-5 ani este simplu dar total insuficient. A intelege mai bine notiunea de cetatean, cu drepturile si obligatiile aferente, cat de cetateni suntem fiecare, cum functioneaza societatea in care traim si ce o influenteaza sunt lucruri nu foarte la indemana dar foarte importante.

Afirmarea individului ca si cetatean presupune exigente fata de sine si fata de societate, ce cerem si ce dam. Aceasta conduce la emanciparea societatii. Cred ca in mod fundamental aceasta abordare i-a facut pe olandezi sa construiasca o tara din mlastini, pe englezi sa produca revolutia industriala sau pe germani sa devina pivotul Europei si aceasta este si pentru noi calea de a construi un viitor mai bun copiilor nostri.

Scrisul clarifica ideile iar impartasirea lor este atat de usoara azi. Schimbul constructiv de idei, care aduna, chiar si numai virtual, oameni cu aceleasi vederi, nu aduce decat beneficii atat indivizilor cat si comunitatii in sens larg, pe principiul "1+1=3".