Ideologia si Steaua Polara

Constatam intr-o forma sau alta o diluare a valorilor in societate. Principii, valori legate de familie, proprietate, educatie, meritocratie in sensul larg au trecut printr-un process nu numai de transformare, prin evolutia societatii in general, dar mai ales de relativizare.

Vedem in mediul politic programe, initiative politice care sunt mai putin inspirate de o baza filosofica, ideologica, si mai mult de directia impusa de o persoana sau de abordari date de contextul momentului. Vedem mai putin o lupta de idei si mai mult a unor persoane si a unor interese.

Rezultatul este concentrarea dezbaterii publice pe dezbateri intre persoane si pe un orizont de timp de cel mult durata unui mandat parlamentar. Azi reducem taxele, maine le marim; azi construim sosele, maine le taiem finantarea; azi reducem personal, maine angajam. Preocuparea clasei politice, de orice parte a spectrului politic, este de a obtine voturi la urmatoarele alegeri si de a rasplati pe cei care au sustinut financiar succesul de la ultimele alegeri. Nicio preocupare serioasa si sustinuta pentru alegator. Alegatorul, la randul sau, crede si totodata i se inoculeaza ideea ca poate delega clasei politice unele responsabilitati si decizii care ii afecteaza direct viata si bunastarea materiala. Dezamagit ca politicienii de la guvernare nu isi tin promisiunile, voteaza la urmatoarele alegeri pe “ceilalti”, desi si acestia au facut la fel inaintea celor la putere acum.

Care sunt atunci reperele in societate? Impresia la electorat a unui politician, coruptia altuia, agenda publica pe care o face un al treilea? Nu sunt acestea niste probleme pana la urma trecatoare? Nu trebuie sa gasim un cadru in care sa judecam ceea ce se intampla in jurul nostru? Nu trebuie sa cautam o viziune pe termen lung? Nu este aceasta data de un cadru coerent, care trece testul timpului?

Fara un set de valori, de principii care sa ne dea consecventa in abordare, prin prisma carora sa interpretam ceea ce ni se intampla, vom fi permanent victimele oportunismului, vom fi inclinati sa acceptam orice idei care par a se potrivi momentului. Parafrazand un intelept, putem spune ca, atunci cand omul inceteaza in a crede in ceva, el va crede nu in nimic ci in orice.

Experienta noastra si a altora ne demonstreaza ca nu putem doar sa mergem la vot o data la 4-5 ani, sa dam unor politicieni un cec in alb si apoi sa evaluam rezultatul la urmatoarele alegeri. Daca nu alegem sa ne implicam activ intr-o forma sau alta in domeniile care ne afecteaza viata si bunastarea, trebuie macar sa incercam sa intelegem mecanismele de functionare ale societatii in care traim.

Daca agreem aceasta necesitate, atunci trebuie sa ne raportam la o baza filosofica, transpusa in practica in spatiul public printr-o ideologie. Ideologia este pentru societate precum planurile arhitectului pentru o cladire. Fara planuri nu se poate construi o cladire, ci doar poate o coliba. Cu cat planurile sunt mai bine studiate, mai articulate, cu atat cladirea va fi mai de valoare si va fi cu atat mai trainica, cu cat caramizile vor fi de mai buna calitate. Similar, exista mai intai indivizi si apoi colectivitate, societate. 

Valorile, principiile prevalente reprezinta liantul care coaguleaza indivizii in comunitate. Ele definesc calea pe care o urmam in viata si in agregat cultura in care evoluam. 

Care sunt acele valori e responsabilitatea fiecaruia sa si le clarifice.